Never, and I mean never, ignore your instict. People will always end up disappointing you sooner or later. It’s a matter of how willing you are to let it slide.
+ Awesome, awesome, awesome song (the beautiful results of stalking Alexandra on Facebook). Addictive, really.
Mi se pare ca, de la an la an, sarbatorile devin din ce in ce mai frivole, golite de insemnatate. Nu am nicio lumina in suflet de Paste si nicio bucurie in inima de Craciun, iar lucrul asta ma sperie. Totusi mereu sper ca e doar un episod trecator, ca “la anu’ ” lucrurile vor reveni la normal.
Imi promit ca la anul voi simti mai mult.
Am mentionat eu acum 100 de ani ceva de voluntariat, fundatia Tineri pentru Tineri… Ei bine, pierdusem primele sedinte (ba eram plecata, ba aveam majorate), asa ca mi-am bagat picioarele, pe romaneste, si am renuntat. Asta pana sapt trecuta, cand o colega si proful de info (care coordoneaza activitatea in orasul nostru) m-au convins sa ma intorc. Printre cele mai bune decizii din viata mea.
Prima data cand m-am dus la intalnirea saptamanala vineri am iesit foarte speriata, ca sa fiu sincera. : ) ) Ma gandeam ca e prea mare agitatie, deja multi se cunosc intre ei, ce caut aici, etc. Dar am zis totusi sa nu renunt IAR asa repede. : ) ) Am mers mai departe, luni, 2 aprilie, fiind prima zi de intrat la clase. A fost genial. Participantii au fost receptivi, comunicativi si amuzanti, iar la final chiar pot spune ca m-am atasat de cativa dintre ei.
Desi a fost o clasa care a refuzat colaborarea, am primit feedback pozitiv de la ceilalti. E atat de fain sa primesti note si comentarii pentru treaba facuta; afli exact cat de placut esti si la ce mai ai de lucrat. Sunt bucuroasa ca am primit un singur 8 (pentru ca “sunt prea serioasa”) si restul de 10 si cativa de 9, alaturi de precizari ca sunt “prietenoasa”, “amuzanta”, “simpatica”, “foarte calma” si ca “explic bine”. ^^
Am ras, am dezbatut, am analizat, am observat, am prezentat, am raspuns, ne-am apropiat. Maturitatea de care au dat dovada, atat fetele, cat si baietii, a fost de-a dreptul impresionanta pentru mine. Cea mai frumoasa experienta ever. Frica de la inceput mi s-a transformat in nerabdare, iar emotiile in relaxare. Pentru oricine citeste asta: daca vreti sa incercati ceva nou si frumos, care te implineste sufleteste, alegeti voluntariat Tineri Pentru Tineri! <3
Alte versuri in care ma regasesc, in ultimul timp. Mai ales dupa frustrarile de azi. : ) )
I won’t let you in again
The messages I tried to send
My information’s just not going in
Burning bridges shore to shore
I break away from something more
I’m not turned on to love
Until it’s cheap
(La Roux – Bulletproof)
It’s all false love and affection
You don’t want me
You just like the attention
Yes it’s all false love and affection
You don’t like me
You just want the attention
(La Roux – I’m not your toy)
Ce este fenomenul scump la vedere, asa numitul 29 februarie? Inca o zi in an, o zi care marcheaza un an divizibil cu 4, o zi care evidentiaza un an cu 366 zile.
Ce reprezinta pentru mine 29 de februarie? Un prag prelungit intre iesirea din iarna si intrarea in primavara. Un cadou de 24 de ore de meditatie inainte de iesirea din amorteala. Suma tuturor momentelor frumoase din ultimii 4 ani. Atat sunt de lungi, maxim 24 de ore. In rest, numai banalitati sau amagiri.
Ultimul an bisect mi-a purtat noroc, a fost cel mai frumos manunchi de zile de pana acum. Poate 2012 imi rezerva bucurii la fel de mari ca 2008. Sper.
Cand este prins in meandrele prieteniei, dar sufocat de mediocritate, ajunge sa-si deplanga momentele de singuratate. Ii e prea frica sa mentioneze subtil cat de lejer il lasa rece orice stire despre patruped, iar fiecare privire pierduta, sceptica, ce apare la auzul unor vorbe mai elevate, unor notiuni de cultura generala, unor concepte pentru care iti trebuie un minim de “iesit din casa”, ii ridica tensiunea iar sangele pulseaza in vene spre a exploda. Atentia deosebita pentru irelevant, impletita cu lipsa de pragmatism, lenea nesimtita si absenta acuta a vointei de a progresa (in ciuda plangerilor repetate referitoare la stadiul intelectual prezent), il aduce in pragul disperarii si-si mascheaza nemultumirea cu zambete si rasete prosesti. Cu fiecare gluma seaca simte ca moare o parte din el, ca se pierde incet, incet, in mediocritate. Ah, ar da orice s-o faca sa taca si sa-i puna o carte in fata! Ar citi-o sau i-ai distrage atentia cu descrierea unui clip de pe Youtube?
In sfarsit, am iar net pe laptop! <3 ^^ E incredibil de comod sa scriu din pat, fata de scrisul la calculator, la birou, pe scaun… Plus ca aici aveam anumite bookmarks la unele site-uri pe care care nu le aveam pe pc, si n-am mai vizitat paginile respective de… 2 sapt cel putin?
I wanna go and just forget everything and everyone. Start anew.
Say goodbye to all the frowny faces, all the fake smiles, all the empty characters, all the broken people, all the painful memories, e-v-e-r-y-t-h-i–n-g.
Ei bine, am inceput saptamana cum nu se putea mai ciudat, dar intr-un sens bun. ; ) )
1) A “cazut” guvernul. Is there still hope?
2) Mi-am scos bulentinul nou + cartea de alegator. Chipul meu reuseste sa exprime “Go to hell”, “Fuck you” si “I’m gonna kill you!” simultan. Yay!?
3) Ni s-a comunicat ca maine si poimaine nu mergem la scoala.
Si cu ocazia acestui post, blogul meu a ajuns la 250 de articole! ^^ Yep, stiu ca sunt destul de putine pt 3 ani, dar nu prea imi pasa. Va las cu un cantec chill:
